luni, 1 februarie 2010

doi


 O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie..trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti greu, la inceput sa-ti placa barbatul fara de care mai tarziu nu mai poti trai; iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta il face fericit, iti repeti ca nu e loial sa-l jignesti..sa inseli atata incredere. Pe urma te obisnuiesti cu surasul si vocea lui, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Toate planurile de viitor le faci in functie de nevoile si preferintele lui. Orice iubire e ca un monoideism voluntar, la inceput patologic.

Acei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt.


3 comentarii:

simona spunea...

sunteti foarte frm:*

semnat: lilith spunea...

aici macar pot sa comentez cat vreau.
nu! atat timp cat ideea este a mea,si dupa cum spui tu,este idee fixa inseamna ca eu o sustin. deci e voluntara. involuntara nu prea are cum sa fie,e irelevant din moment ce eu sustin tot ce spun cu privire la idee mea,care repet,e fixa.
patologica,nu discut.de cele mai multe ori,ideile noastre(FIXE !)cu privire la cel de langa noi,sau la tot ce reprezinta "noi doi",ei bine ideile astea sunt patologice.si deja dupa ceva mai mult timp (pierdut) realizam patologia asta tootaal useless.
cat despre nenea camil petrescu, care,repet bibi,are niste teorii dragute in carte.dar in ceea ce priveste "dreptul de viata si moarte asupra celuilalt",cred ca nu sunt de acord cu asta. si uite exemplul cel mai cald. ziceai mai sus de ideea fixa,chiar patologica.pai iti zic,eu tot monoideismul asta o sa dispara la un moment dat. ideea aia o sa fie inlocuita de alta,si tot asa. poate idei la fel de patologice.dar ma rog,nu asta conteaza.totul e nesigur,nu stii pe ce se bazeaza fiecare idee.deci dreptul de viata si moarte cade.
nenea petrescu, oare nu esti chiar tu stefan ;;) ?!

SunSleep spunea...

By " Ultima noapte de dragoste, intai noapte de razboi " . <3